Octombrie...

O zi de octombrie. O zi ca oricare alta. Soarele e trist, si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. O zi rece. O zi ploioasa. O zi in care batranii si femeile lacrimeaza amintindu`si trecutul. Dar eu de ce ma intristez? De ce imi simt sufletul plin de un stimultent necunoscut, infiorator, dulce? De ce vreau sa plang? De ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodata?
In sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu`l poate umple. Ar fi zadarnica si neputincioasa orice incercare...